Date în urmărire internaţională, armele furate de la depozitul militar din Ciorogârla ar fi putut fi transportate fără probleme în Bulgaria. O echipă „Adevărul” a transportat arme de jucărie de la Bucureşti până la Ruse, fără a fi controlată, deşi la ieşirea din ţară poliţiştii au misiunea de a verifica toate maşinile.
O maşină, doi inşi şi trei „semiautomate“. Un posibil transport spre sudul Turciei, spre zona grupărilor paramilitare kurde. Sfârşit de săptămână, ora prânzului, la nici o lună după furtul armelor din depozitul Armatei de la Ciorogârla. Un simplu exerciţiu, în contextul alarmei lansate de autorităţi după furtul armelor de la depozitul de muniţii de la Ciorogârla. Rezultatul – din România poţi să ieşi fără nicio problemă cu portbagajul plin de Kalaşnikoave, fiindcă nu te controlează nimeni.
Transportul de arme a însemnat trei carabine de plastic, copii ale semiautomatelor reale. Pentru camuflarea „armelor“ au fost alese „locurile-regulă“. Adică acelea unde un poliţist care controlează autoturismul este obligat prin ordin de misiune în situaţii excepţionale să se uite: două în portbagaj între mocheta şi roata de rezervă, iar a treia sub scaunul din dreapta şoferului. Practic – „armamentul“ a fost „la vedere“.
Traseul: Bucureşti-Ruse
Transportul a plecat din Bucureşti sâmbătă, 14 februarie, în jurul prânzului, din Domneşti, comuna de la marginea Bucureştiului. S-a ales varianta centurii – acolo unde drumul putea fi întrerupt de filtrele poliţiei. Până la Jilava nu a mişcat nici măcar un echipaj de „Rurală“.
„Circulaţia“ avea treabă în altă parte, iar „Ordinea Publică“ se retrăsese în comunele din zonă. La Jilava, transportul a ieşit pe Drumul European 70. Drumul care acum câteva zile era păzit de mascaţi de la SIAS era liber. E drept, filtrul „specialilor“ era postat în faţa castelului cu turnuleţe al lui Gruia, căldărarul cu palat de la intrarea în Capitală. În drum spre Giurgiu, până la 1 Decembrie, traseul rămăsese „nefiltrat“.
Limita dintre Ilfov şi Giurgiu devenise un fel de graniţă supravegheată de un dispozitiv de apărare: doi agenţi şi un Logan de Circulaţie. E drept poliţiştii din filtru aveau, ca rezerve, alţi doi agenţi de la Ordine Publică, puşi la adăpost după maşina de la Rutieră. Dispozitivul avea succes – toate maşinile încetineau la imaginea maşinilor de intervenţie de pe margine. Controlul încă nu începuse.
La frontieră: ”Treceţi!”
În afară de filtrul de la graniţa Giurgiului cu Ilfovul, drumul a fost liber. La graniţa dintre România şi Bulgaria, sistemul de control funcţiona regulamentar. În vama de la Ruse, poliţiştii de frontieră români şi bulgari respectau „procedura standard euro“.
Adică, tot cetăţeanul inclus în Uniunea Europeană era controlat doar la buletin. „Pentru cetăţenii comunitari controlul e minim. Se verifică doar actele. Numai că de când cu Ciorogârla s-a dat alarma şi s-a trecut la obligaţia de control amănunţit“, povesteşte un ofiţer de la Poliţia de Frontieră. Omul explică: „Acest lucru, controlul amănunţit, înseamnă că toate mijloacele de transport trebuie verificate cu atenţie. Portbagajul şi bancheta din spate sunt locuri unde trebuie insistat“.
Pe la 12 jumate, „transportul“ intră în Punctul de Control. E interceptat de un agent la vreo 40 de ani, uşor plictisit. „Actele“, cere domol poliţistul, cu ochii aiurea. N-are chef de nimic, aşa că cercetează maşina cu privirea. Nu se uită decât de departe, pe bancheta din spate. Să deschidă portiera e prea mult, iar portbagajul nu prea îi e la îndemână. Aşa că scanează doar fotografiile din buletin.
Transportatorii se tem că tentativa lor va fi dejucată: de sub scaunul din dreapta alunecase o carabină. Vârful armei-jucărie se iţeşte pe mocheta maşinii. Panica e inutilă. Poliţistul de frontieră returnează actele: „O zi bună“. Se grăbeşte pe urmă să iasă din peisaj.
La colţul vămii, ceilalţi colegi – români şi bulgari – stau la bârfă. La ora 13.00, „semiautomatele“ ajung la Ruse.
Puştile s-au întors în România
Intrarea în România se face la fel de lejer. Cu armele aliniate sub mocheta portbagajului. Fără să se cerceteze portbagajul, fără o „scanare“ a maşinii. Doar buletinele au fost de interes. În nici cinci minute controlul transportului era terminat. Drumul spre Bucureşti a fost la fel de lejer.
Numai în filtrul de la Adunaţii Copăceni se mai lucra. Dispozitivul este unul „veteran“. Poliţiştii de aici au fost scoşi pe Drumul European 70 încă de la data furtului de arme de la Ciorogârla. De atunci stau în ture în filtru. Acum au rămas singuri. Zic că nu ştiu dacă pe drumul european mai există vreo grupă care să facă vreun control. De când stau în filtru, nu a picat mai nimic. Aşteaptă însă pe graniţă, că poate vor da de ceva. În rest, nu se mişcă din locaţie dacă nu vor primi niciun ordin.
Pe la cinci după-amiaza „armele“ sunt depuse fără nicio problemă în zona Tunari. E locul unde activează gruparea Sadovenilor – neam de ţigani care intră în scandaluri cu arma în mână.
„Cei din filtru apreciază pe cine să oprească“
Furtul armelor din depozitul de la Ciorogârla a băgat în alarmă autorităţile din România. Una dintre măsurile luate imediat a fost aceea de a se „monta“ filtre pe drumurile importante din România.
La aproape o lună de la eveniment, filtrele poliţiştilor încă mai acţionează pe anumite rute din ţară. „Sunt filtre, razii, descinderi. Acestea au avut loc în toată România şi există şi rezultate. Totdeauna e loc şi de mai bine, iar starea de nesiguranţă ne forţează să menţinem aceste filtre acolo unde apreciem că e necesar“, a declarat pentru „Adevărul“ chestorul Dumitru Pârvu, adjunctul şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Despre acţiunea de sâmbătă, chestorul Pârvu susţine că doar echipele de la faţa locului decid pe cine să oprească: „Nu poţi să opreşti tot fluxul de maşini. Cei din filtru apreciază pe cine să oprească“. „În condiţiile acestei insecurităţi, trebuiau luate aceste măsuri. Ele vor continua, iar aceste dispozitive au fost şi vor fi obiectul unor controale interne“.
Chestorul a mai declarat că în Dolj un filtru a depistat un lot de arme. „Din păcate, nu erau cele din Ciorogârla, erau de vânătoare, iar posesorii nu aveau autorizaţii“.
Armele de la Ciorogârla, urmărite internaţional
Mitralierele furate din depozitul militar de la Ciorogârla au fost date în urmărire internaţională, caracteristicile acestora fiind transmise, în urmă cu o săptămână, structurilor operative din toate ţările cu care anchetatorii colaborează la nivel instituţional, au declarat, pentru NewsIn, surse din rândul anchetatorilor.
Anchetatorii au precizat, totodată, că este foarte probabil ca furtul să fi avut loc în noaptea de 27 spre 28 ianuarie. Potrivit surselor, au fost recoltate zeci de amprente şi urme ADN, acestea fiind şi probele care au dus la arestarea celor trei militari de la UM Ciorogârla. Procurorii vor cere din nou arestarea celorlalţi patru militari asupra cărora planează suspiciuni cu privire la încălcarea consemnului şi insistă pe gravitatea consecinţelor nerespectării misiunii pe care militarii o aveau.